INTERVIU „Taximetriști”, un nou film românesc, cu Micutzu, Andi Vasluianu și Spike: cum arată viața de noapte din București, în regia lui Bogdan Olteanu

„Taximetriști” este un nou film românesc, ce va avea premiera pe 20 ianuarie, în cinematografele din România. Este cel mai recent film regizat de Bogdan Theodor Olteanu, după un scenariu pe care l-a scris împreună cu Adrian Nicolae. Echipa Playtech a discutat cu câțiva dintre actorii filmului, pentru a ne da câteva detalii despre personajele lor, dar și să aflăm cum a fost la filmări.

Doi taximetriști trec, într-o noapte, printr-o serie de întâmplări care le dau viețile peste cap. „Taximetriști”,  la fel ca piesa de teatru cu același nume, invită publicul alături de personaje savuroase, într-o poveste plină de umor și suspans.

Afișul filmului, realizat de Glitch, îi prezintă pe Alexandru Ion și Rolando Matsangos – taximetriștii Lică și Liviu – alături de Victoria Raileanu, Monica Bîrlădeanu, Andi Vasluianu, Cosmin Nedelcu („Micutzu”), Ana Maria Guran, Nicoleta Hâncu și Carol Ionescu – o parte din actorii care joacă rolurile unor clienți cu care protagoniștii au de-a face în cursele lor prin București. Din distribuție mai fac parte: Maria Popistașu, Mădălina Stoica, Alex Mircioi, Ramona Niculae, Ștefania Cîrcu, Emma Mateciuc, Adrian Ban, Adi Bulboacă, Adrian Nicolae. Rapperul Spike are o apariție specială și semnează, de asemenea, muzica originală de pe coloana sonoră.

Victoria Răileanu

Ozana: Descrie-ne personajul tău – caracter, calități, defecte etc.

Victoria: Victoria este o femeie extrem de normală. Nu este o eroină, nu face nimic ce nu ar face alte femei, alți oameni. Ea doar se află într-un punct de cotitură al vieții ei, în care începe să își pună întrebări. Începe să-și dorească mai mult. Devine curioasă despre ce se poate afla dincolo de o relație care nu îi mai aduce nicio satisfacție și care nu o mai împlinește pe niciun plan. Dar asta nu înseamnă că iubirea față de soțul ei a dispărut. Aș mai spune doar că este blândă. Face toate eforturile să nu îl rănească pe Liviu, dar apoi îi sare clapa și rănește mai mult decât e cazul.

Ozana: Cum ai făcut research-ul, pregătirea pentru personajul tău? Te identifici cumva cu el, ce ai învățat de la acesta?

Victoria: Joc personajul ăsta de patru ani, deci l-am construit în timp. Îl cunosc foarte bine. Pot să spun ca e o mare parte din mine acum. Pentru film nu a trebuit să fac deloc documentare pentru rol, doar a trebuit să ajustez anumite replici, nuanțe și intenții. Mă identific foarte mult cu ea. Așa că nu știu dacă eu am învățat de la ea sau ea de la mine.

Ozana: Cum ai decis să intri în proiectul lui Bogdan Olteanu și cum a fost la filmări?

Victoria: Fac parte din distribuția spectacolului, deci nici nu s-a pus problema să mă întreb dacă vreau să joc și în film. A fost o mare bucurie să pot să fac și asta. Îmi place mult să lucrez cu Bogdan și am încredere în el și în stilul lui relaxat, de zici că s-au întâlnit niște prieteni să facă ceva mișto împreună. Cam așa e lucrul cu el.

La filmări, eu am prins cele mai friguroase nopți din câte mi-au spus colegii din echipă. A fost obositor, am băut prea multă cafea și energizante, dar știam că fac parte dintr-un proiect fain, așa că serile în care am filmat n-au părut insuportabile.

Ozana: Cât de bine caracterizează filmul viața de noapte a Bucureștiului? Cât de bine conturează profilul taximetristului de Capitală?

Victoria: Eu cred că le-au nimerit Bogdan și Adi Nicolae foarte bine pe amândouă.

Ca în orice oraș mare, nopțile sunt pline de evenimente și personaje colorate, iar în ceea ce privește șoferii de taxi, am avut mai multe curse în care am întâlnit taximetriști ba foarte amuzanți, ba mai agresivi, ba mai flirtăcioși. Nu cred că e cazul să generalizăm și să spunem că taximetriștii sunt într-un singur fel. Dar e clar că Alex Ion, în rolul ăsta, e un stil aparte.

Ozana: Povestește-ne o întâmplare amuzantă sau bizară care ți s-a întâmplat în taxi, în viața reală.

Victoria: Îmi amintesc de un domn taximetrist foarte blând și pozitiv. Era cât un munte de om la volan. Trebuia să stea cu capul aplecat, pentru că aproape nu încăpea în mașină. La un moment dat, l-a claxonat mai agresiv un șofer nervos, el s-a uitat în oglindă și a zis un “Ce vrei, mă?” bleg și relaxat. Aveam glumele la mine în ziua aia și i-am spus “dacă ieșiți la bătaie, să știți că vă apăr eu”. S-a uitat uimit în spate, a început să râdă și a zis “păi sunt în siguranță atunci, domnișoară”. Și s-a transformat cursa dintr-una tăcută, în una foarte amuzantă.

Ozana: Ce trebuie să aibă un film românesc pentru a atrage spectatorii?

Victoria: Adevăr. Cred că de asta sunt atrași oamenii, când merg la cinema. Iar în „Taximetriști” o să găsească adevăr în fiecare situație.

Ozana: De ce trebuie românii să meargă la cinematograf, ca să vadă filmul „Taximetriști”?

Victoria: Pentru mine e foarte simplu. E genul ăla de situații în viață când spui “dacă bagi asta într-un film, nu o să te creadă nimeni.” Asta o să găsească oamenii în filmul nostru. Bucăți de viață reală. O să se regăsească în el, o să râdă mult, o să se emoționeze, o să se întristeze. Și o să găsească și niște actori buni.

Ozana: Ce proiecte viitoare ai, dacă poți să vorbești despre asta?

Victoria: În mod normal, nu îmi place să vorbesc despre proiectele pe care le pregătesc, pentru că vreau să se concretizeze cât mai mult, ca să fiu sigură că îmi vor reuși, ca apoi să mă laud cu ele. O să fac teatru și film în 2023. Atât vreau să zic pentru moment.

Andi Vasluianu

Ozana: Descrie-ne personajul tău – caracter, calități, defecte etc. 

Andi: E deștept, foarte bun în meseria lui, celebru, infatuat, arogant și îngrozitor de enervant.

Ozana: Cum ai făcut research-ul, pregătirea pentru personajul tău? Te identifici cumva cu el, ce ai învățat de la acesta?

Andi: Am învățat textul, am vorbit cu Bogdan despre atitudinea lui și m-am uitat la niște talk-show-uri, în special la realizatori.

Ozana: Cum ai decis să intri în proiectul lui Bogdan Olteanu și cum a fost la filmări?

Andi: Mi-a plăcut scenariul, citisem și piesa de teatru și îmi doream să lucrez cu Bogdan.

Ozana: Cât de bine caracterizează filmul viața de noapte a Bucureștiului? Cât de bine conturează profilul taximetristului de Capitală? 

Andi: Nu știu cât de bine, dar știu că are umor și surprinde destul de multe detalii ale oamenilor care se perindă prin viața celor doi taximetriști. Nu cred că există un profil al taximetristului din Capitală, cred ca există oameni și întâmplări.

Ozana: Povestește-ne o întâmplare amuzantă sau bizară care ți s-a întâmplat în taxi, în viața reală.                                         

Andi: Am fost confundat cu Dragoș Bucur și am lăsat-o așa, mi s-a părut amuzant sa mă dau drept altcineva și să inventez povești de la emisiunea „Visuri la cheie”.

Ozana: Ce trebuie să aibă un film românesc pentru a atrage spectatorii?                              

Andi: O poveste credibilă, umor, sunet bun și promovare deșteaptă.

Ozana: De ce trebuie românii să meargă la cinematograf, ca să vadă filmul „Taximetriști”?                        

Andi: Pentru că are o poveste credibilă, are umor, sunet bun și promovare deșteaptă.

Ozana: Ce proiecte viitoare ai, dacă poți să vorbești despre asta?

Andi: Am multe proiecte în teatru, iar în film sunt două proiecte despre care nu pot să vorbesc.

Carol Ionescu

Ozana: Descrie-ne personajul tău – caracter, calități, defecte etc. 

Carol: Personajul meu are o grămadă de calități, printre care generozitatea și frumusețea interioară, doar că nu este punctual. De aceea  merge cu taxiul.

Ozana: Cum ai făcut research-ul, pregătirea pentru personajul tău? Te identifici cumva cu el, ce ai învățat de la acesta?

Carol: Research-ul îl făcusem inconștient deja în ultimii 20 de ani de viață, cât am mers cu taxiul și am ajuns sa cunosc și șoferi, și să mă cunosc pe mine. Mă identific total cu personajul, întrucât nu există nicio deosebire între noi, în afară de costum.

Ozana: Cum ai decis să intri în proiectul lui Bogdan Olteanu și cum a fost la filmări?

Carol: Eu lucrez cu Bogdan Theodor Olteanu. Știu asta despre mine, la fel cum știu că sunt roșcat, că respir și că nu-mi place piftia. La filmări a fost plăcut. A fost noaptea. Și am lucrat cu prieteni.

Ozana: Cât de bine caracterizează filmul viața de noapte a Bucureștiului? Cât de bine conturează profilul taximetristului de Capitală?

Carol: Cred că filmul surprinde, în fictiv, foarte bine realitatea imediată, nu numai a Capitalei,  în care comportamente și tipologii care ne sunt familiare se desfășoară liber, cum poate în realitate nu ar putea să o facă, sau ar fi greu de crezut că o fac. Mie îmi plac astfel de filme.

Ozana: Povestește-ne o întâmplare amuzantă sau bizară care ți s-a întâmplat în taxi, în viața reală.

Carol: Cele mai bizare cred că s-au întâmplat în nopțile de exces din studenție. Și nu mai țin bine minte nopțile alea.

Ozana: Ce trebuie să aibă un film românesc pentru a atrage spectatorii?

Carol: Nu mă pricep la marketing. Nu știu să zic ce ar trebui să aibă. Cred că sunt mai multe circumstanțe care trebuie îndeplinite. Dar cred că realizatorii de film ar trebui să ia în seamă mai mult componenta de marketing. Să găsească căi de a atrage românii la cinema. Pentru că, până la urmă, filmele sunt făcute pentru public. Dar nici publicul să nu devină singur scop, o statistică, după care îți modelezi toată ideea filmului.

Ozana: De ce trebuie românii să meargă la cinematograf, ca să vadă filmul „Taximetriști”? 

Carol: Pentru că toți oamenii care au participat la realizarea lui sunt artiști profesioniști preocupați de a spune povești.

Ozana: Ce proiecte viitoare ai, dacă poți să vorbești despre asta.

Carol: Recent, am scos o premieră la TDR- “Interesul General”. La 9G al TNB-ului o să iasă în ianuarie “Insultarea Publicului”. Și în iulie, următoarea ediție a Festivalului de Teatru și Film “Șerban Ionescu”. Dar despre astea vă mai zic eu pe Instagram. Voi mergeți să vedeți „Taximetriști” la cinema!